5. Proiectul E-Cultura: platforma „culturalia.ro” – catalogul național partajat

5. Proiectul E-Cultura: platforma „culturalia.ro” – catalogul național partajat

Catalogul partajat național (un serviciu public mult întârziat la noi – americanii l-au „inventat” încă din anii ’70 !) ar fi un catalog eclectic, adică reunind atât cataloagele de bibliotecă, cât și cele de muzeu și de arhivă. Ideea e să fie dezvoltat pe baza inovațiile conceptuale și tehnice specifice vremurilor, cu alte cuvinte să fie „state of the art”, deoarece nu ne imaginăm că se vor mai obține fonduri de modernizare în următorii 10 ani. Și dă Doamne să mă înșel !

E important de menționat de la început: catalogul va avea o interfață web atât pentru citire, cât și pentru scriere. Dar platforma va oferi și o interfață programabilă (API, i.e. Application Programming Interface), astfel încât instituțiile care au sisteme informatice locale vor putea să le facă pe acestea să comunice cu catalogul național. Prin urmare vor putea să-și prezerve modul familiar de lucru, chiar dacă (re)utilizează date din catalogul partajat.

În plus, furnizorii de date catalografice vor avea control complet asupra permisiunilor de acces la acestea.

a)     Culturalia.ro – obiective specifice pentru public:

  • îmbunătățirea semnificativă a accesul public (online) la resursele culturale naționale;
  • combaterea „discriminării geografice”, adică sporirea posibilitățile de acces la resursele culturale naționale pentru cetățenii din localitățile fără instituții culturale (mai ales cei din mediul rural);
  • facilitarea elaborării bibliografiilor (de la coada lucrărilor academice) – în „colaborare” cu profesioniștii, i.e. atât citările cât și formatarea (e.g. conform Chicago Manual of Style).

b)     Culturalia.ro – obiective specifice pentru instituțiile memoriei:

  • înființarea unei platforme de partajare și cooperare, așadar de minimizare a duplicării de efort intelectual, deci de economisire de resurse publice (deficitare);
  • crearea posibilității ca muzeele/arhivele să beneficieze de înregistrările „entităților contextuale” (i.e. fișierele de autoritate) elaborate de biblioteci; și viceversa !
  • oferirea unui sistem (gratuit) de documentare a colecțiilor, mai ales cele mici (biblioteci școlare, instituționale, personale, case memoriale etc.), dar nu numai !
  • facilitarea împrumutului inter-instituțional;
  • facilitarea expunerii colecțiilor digitale (și) în Biblioteca Digitală Europeană (europeana.eu).

c)     Culturalia.ro – obiective specifice pentru editori/creatori:

  • facilitarea identificării deținătorilor de drepturi intelectuale;
  • facilitatea promovării lucrărilor proprii;
  • facilitarea elaborării fișelor CIP [Cataloguing in Publication].

Cu alte cuvinte, câteva scenarii de utilizare (use cases) întrevăzute ar putea fi:

a)     Pentru public:

  • un utilizator identifică în catalogul partajat național o resursă culturală care-l interesează și identifică și unde poate să o consulte;
  • un cercetător își elaborează bibliografia unui articol și reutilizează fișe bibliografice preexistente sau elaborează înregistrări bibliografice noi, folosindu-se de interfața online specifică, care-i ușurează procesul; în plus, la final, sistemul îi poate genera bibliografia completă, într-unul dintre formatele consacrate (e.g. Chicago Manual of Style, MLA, APA);
  • un cititor digitizează un text literar, îl expune online în Wikisource (http://ro.wikisource.org), îi elaborează (asistat) fișa bibliografică, făcând astfel textul regăsibil în catalogul partajat național;
  • un cititor își cataloghează biblioteca proprie, folosind la maximum fișele bibliografice  preexistente în catalogul național.

b)     Pentru instituțiile culturale:

  • înainte de a fișa o resursă culturală (carte, articol, piesă de muzeu etc.) catalogatorul/indexatorul dintr-o instituție a memoriei verifică dacă nu cumva resursa respectivă este deja fișată, iar dacă da, o reutilizează, eventual doar adăugând/modificând elemente ale  acesteia;
  • în procesul de fișare a unei resurse culturale (neafișate în prealabil), catalogatorul/indexatorul reutilizează înregistrări de entități contextuale (persoane, locuri, perioade, concepte etc.) deja elaborate;
  • un profesionist remarcă o eroare într-o fișă elaborată de un amator și o corectează;
  • o instituție a memoriei digitizează o piesă din colecția sa, o expune online, redactează  (asistat) fișa descriptivă a obiectului digital – plecând de la fișa corespondentului analogic – și o marchează pentru expunere în Europeana;
  • un arheolog înscrie (asistat) în Repertoriul Arheologic Național un sit arheologic nou descoperit;
  • un arhivist elaborează (asistat) un instrument de evidență [finding aid] pentru un fond, și-l face regăsibil în catalogul partajat național;
  • o bibliotecă identifică în catalogul național un material solicitat de către un cititor, dar pe care nu-l deține, și lansează o cerere de împrumut interbibliotecar, în beneficiul acestuia;
  • un curator proiectează o expoziție tematică și, folosind catalogul partajat național, identifică piese de interes la alți deținători, apoi lansează cereri de împrumut intermuzeal;
  • un anticariat sau o galerie de artă fișează (asistat) o carte sau un obiect, făcându-le astfel regăsibile în catalogul partajat național;
  • secretarul literar al unei instituții de spectacole înscrie (asistat) o premieră nouă în Repertoriul Teatral Național;
  • o instituție culturală actualizează seturile sale de date deschise expuse pe http://data.gov.ro/;
  • o bibliotecă înregistrează în catalogul partajat o carte, iar sistemul verifică (automat), folosindu-se de ISBN-ul respectivei ediții, dacă editura a depus cartea în Depozitul Legal. Iar dacă nu, sistemul avertizează (automat) atât editura, cât și Biblioteca Națională.

c)     Pentru editori/creatori:

  • un autor publică un articol online (sau offline) și îi elaborează (asistat) o înregistrare bibliografică, pentru a-l face regăsibil în catalogul partajat național; dacă articolul este expus online, îl înscrie astfel și în viitorul Depozit Legal Digital;
  • o editură elaborează (asistat) fișa CIP a unui volum pe care-l pregătește pentru difuzare, făcându-l astfel regăsibil în catalogul partajat național, chiar înaintea apariției pe piață;
  • editorul unei reviste elaborează (asistat) cuprinsul numărului următor, făcând astfel regăsibile articolele din acel număr în catalogul partajat național;
  • un curator proiectează o expoziție virtuală tematică, folosind resursele expuse în biblioteca digitală culturalia.ro;
  • un cercetător stochează – într-un format standard – un set de date obținute în urma unui experiment sau a unei cercetări de teren, îl fișează (asistat), făcându-l regăsibil în catalogul partajat național;
  • un artist expune online reproducerea digitală a unei creații proprii, o fișează (asistat), expunând-o în Biblioteca Digitală a Românei (culturalia.ro);
  • un critic literar constituie o antologie tematică, folosind texte expuse în biblioteca digitală culturalia.ro;
  • un editor dorește să publice o lucrare și – folosindu-se de fișierul de autoritate al autorilor – determină dacă respectiva lucrare este în domeniul public, iar dacă nu, are șansa să identifice deținătorul drepturilor de autor;
  • un critic literar publică o recenzie a unei cărți, îi expune fișa bibliografică în catalogul național partajat, dar face și o legătură (biunivocă) cu înregistrarea bibliografică a cărții; astfel cititorul recenziei are acces la carte, iar cel care consultă fișa cărții are acces la recenziile ei;
  • un teatrolog fișează o cronică pe care a publicat-o și o asociază cu spectacolul respectiv din Repertoriul Teatral Național.

Catalogul nu va pleca cu conținut zero. Ne vom strădui să migrăm cât mai multe dintre bazele de date culturale existente. Pentru început:

a)     vor fi ingerate bazele de date curatoriate de Institutul Național al Patrimoniului:

  • Inventarul Bunurilor Culturale Mobile Clasate;
  • Repertoriul Arheologic Național;
  • Repertoriul Premierelor Teatrale Postbelice;
  • Catalogul Colectiv Național al Incunabulelor;
  • Catalogul Colectiv Național al Cărții Vechi Românești;
  •  Ghidul Muzeelor;
  • Cronica Cercetărilor Arheologice;
  • Lăcașurile de Cult din România;
  • Bibliografia de Referință a Cărții Vechi;
  • Muzeul Virtual al Monumentelor Etnografice din Muzeele în Aer Liber;
  • Repertoriul Creației Muzicale Românești.

b)     vor fi preluate fișiere de autoritate consacrate pe plan mondial, e.g.:

  • AAT [Art and Architecture Thesaurus];
  • TGN [Thesaurus of Geographic Names];
  • RAMEAU [Répertoire d’autorité-matière encyclopédique et alphabétique unifié];
  • ULAN [Union List of Artist Names];
  • LCSH [Library of Congress Subject Headings].

c)     vor fi importate înregistrările metadatale de proveniență românească din Europeana.

Iar apoi, pe bază voluntară, desigur, se vor importa bazele catalografice ale instituțiile participante (fie ele MARC, fie non-MARC, fie DOCPAT etc.).

Aceste migrări vor fi însoțite – fără îndoială  – de chinul deduplicărilor !

Modelul de date al catalogului va fi și el – inevitabil – eclectic, deoarece nu ne permitem să pierdem nici o „nuanță” din metadatele foarte diverse existente. Dar nucleul său se va baza pe modele conceptuale solide, consacrate: CIDOC-CRM (http://www.cidoc-crm.org/official_release_cidoc.html), FRBRoo (http://www.cidoc-crm.org/frbr_drafts.html), EDM (http://pro.europeana.eu/share-your-data/data-guidelines/edm-documentation). În plus, o mare atenție se va acorda mecanismului de mapare a metadatelor la formatul specific al Bibliotecii Digitale Europene (europeana.eu), și anume EDM [Europeana Data Model].

Dan Matei (2016-09-27)

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *