Monthly Archives: September 2016

6. Proiectul E-Cultura: platforma „culturalia.ro” – Biblioteca Digitală a României

6. Proiectul E-Cultura: platforma „culturalia.ro” – Biblioteca Digitală a României

Platforma Culturalia este – în esență – un catalog partajat, așadar stochează metadatele (i.e. fișele descriptive) ale resurselor culturale. În acest catalog pot fi înregistrate – pe lângă fișe descriptive de obiecte tangibile și de entități contextuale (e.g. persoane, locuri, perioade, concepte, evenimente, instituții) – și fișe descriptive de resurse culturale digitale.

Culturalia.ro va reprezintă pandantul național al Bibliotecii Digitale Europene (europeana.eu) [1]. Așadar, resursele culturale expuse în Culturalia vor fi expuse (simultan) și în Europeana.

Spre deosebire însă de Europeana, Culturalia va avea și un repozit (unii îi zic „depozit”) pentru obiectele digitale propriu-zise. Prin urmare, resursele culturale digitale vor putea fi stocate (și accesate) astfel:

  • local, pe saitul furnizorului (dacă conexiunea sa la Internet este suficient de largă pentru a permite accederea comodă din exterior a obiectelor digitale voluminoase);
  • local, cu copie de siguranță pe platforma Culturalia;
  • doar pe platforma Culturalia.

NB. Chiar dacă resursa este accesată de către un utilizator pe platforma Culturalia, accesul va fi contorizat în contul furnizorului, deci furnizorii de resurse digitale nu trebuie să se teamă că Culturalia le „fură” vizitatori.

Poate e cazul unei explicitări terminologice: resursă digitală vs. obiect digital. Prin „resursă digitală” înțeleg o entitate ce are individualitate și integritate „culturală” proprie, deci se justifică să i se facă o fișă descriptivă. Poate fi o carte (în ansamblu), o simfonie, o fotografie, un film ș.a.m.d. Adică este ceea ce prezintă interes pentru vizitator.

Pe când un obiect digital este o entitate ce are individualitate pe plan informatic, ca să zic așa. O resursă digitală poate fi un obiect digital, dar poate fi și un ansamblu de obiecte digitale. De pildă, un facsimil digital al unei cărți, este o succesiune de imagini de pagini scanate. Fiecare pagină scanată este un obiect digital (poate fi un fișier-imagine jpg). Sau o resursă digitală care e reprezentarea unei monede poate fi formată din două imagini (aversul și reversul). Etc.

La modul minimal, fișele descriptive ale resurselor culturale trebuie să fie conforme cu formatul EDM [Europeana Data Model], utilizat de Europeana. Aceasta nu este o cerință restrictivă, deoarece fișele elaborate în departamentele de catalogare ale instituțiilor culturale sunt – de regulă – mai elaborate, deoarece fie sunt conforme formatelor MARC (mai ales în biblioteci), fie sunt conforme formatului DOCPAT (mai ales în muzee), fie sunt conforme formatului EAD (mai ales în arhive). În orice caz, fișele în formatul EDM sunt mai simple decât cele cerute pentru dosarele de clasare.

O resursă digitală (text, imagine, audiogramă, videogramă, obiect 3D) furnizată trebuie să fie expozabilă online, adică expunerea sa să nu încalce nici un drept intelectual. Licențele disponibile sunt cele acceptate de Europeana [2].

Elementele esențiale ale formatului EDM pentru resursa culturală (originală) expusă sunt:

a) Proprietățile obligatorii:

dc:language [limba (pentru resurse textuale)]
edm:type [categoria resursei: TEXT, VIDEO, SOUND, IMAGE, 3D]

b) Măcar una dintre proprietățile acestea e obligatorie:

dc:coverage [context/tratare] dcterms:spatial [context geografic] dcterms:temporal [context temporal] dc:subject [subiect] dc:type [tip]

c) Și măcar una dintre acestea e obligatorie:

dc:description [descriere] dc:title [titlu]

d) Proprietățile suplimentare recomandate sunt:

dc:contributor contributor
dc:creator creator
dcterms:issued data publicării
dc:date dată semnificativă asociată resursei
dc:identifier identificator
dc:publisher editura
dc:source sursa din care resursa culturală a fost derivată
dcterms:alternative titlu alternativ
dcterms:created data creării

e) Iar alte câteva proprietăți utile sunt:

dcterms:medium suport fizic
dc:format format
dcterms:provenance proveniența
dcterms:references referințe
dc:relation relații cu alte resurse
dc:rights drepturi intelectuale
edm:currentLocation localizare actuală
dcterms:extent dimensiuni sau durată
edm:isRelatedTo asocieri

Aceste nu sunt toate proprietățile din EDM.  Cei interesați de detalii, le găsesc în „Ghidul de mapare” [3] sau chiar „Definiția modelului EDM” [4].

Culturalia va constitui așadar (și) Biblioteca Digitală a României. În această postură are următoarele obiective specifice:

  • îmbunătățirea semnificativă a accesului public (online) la resursele culturale naționale;
  • combaterea „discriminării geografice”, (între oraș-sat și capitală-provincie);
  • îmbunătățirea accesului persoanelor cu diverse dizabilități la resursele culturale ale României;
  • sporirea ofertei (atât cantitativ cât și ca diversitate) de material cultural reutilizabil ca material didactic;
  • oferirea unui mecanism prin care muzeele să-și expună piesele „ascunse” (veșnic) în depozite;
  • găzduirea (viitorului) depozit legal digital;
  • sporirea semnificativă a contribuției României la Biblioteca Digitală Europeană (europeana.eu).

De notat că fișele descriptive ale resurselor culturale expuse în Culturalia (și Europeana) trebuie să fie „orientate” către public. Cu alte cuvinte, pe cât posibil, fiecare exponat să fie „îmbrăcat” într-o poveste, care să- confere semnificație în ochii vizitatorului. Așadar, pe lângă proprietățile destinate ochiului curatorului colecției (bibliotecar, muzeograf etc.), catalogatorii/indexatorii vor trebui să facă un efort conștient de interpretare/contextualizare a fiecărui exponat, pentru a-l face interesant și ochiului vizitatorului.

Proiectul E-Cultura presupune și un efort semnificativ de digitizare de resurse culturale și de populare a Bibliotecii Digitale a României (și deci și de furnizare de exponate la Biblioteca Digitală Europeană).

În practică, aceasta înseamnă ca (în cel mult trei ani) să se realizeze:

  • Digitizarea propriu-zisă (scanarea, fotografierea) a minimum 250.000 de resurse culturale și catalogarea (fișarea) lor.
  • Catalogarea/indexarea a încă minimum 500.000 de resurse culturale (mai ales articole) care sunt deja digitizate, dar nu sunt expuse individual. De pildă articole din cele peste 84.500 numere de periodic expuse în Biblioteca Digitală a Bucureștilor [5].

E un obiectiv foarte îndrăzneț ! Sper să nu fie prea îndrăzneț. Dar e un efort necesar: astfel – măcar cu 4-5 ani întârziere – România să atingă obiectivul fixat în „Recomandarea Comisiei Europene din 2011 C(2011) 7579 privind digitizarea și accesibilitatea online a materialului cultural și conservarea digitală”, și anume expunerea în Europeana – până în 2015 (!)  – a 789.000 de resurse digitale (obiectiv fixat pe bază de populație, PIB etc.).

Dan Matei [2016-09-30]

[1] http://www.europeana.eu/portal/en

[2] http://pro.europeana.eu/share-your-data/rights-statement-guidelines/available-rights-statements

[3] http://pro.europeana.eu/files/Europeana_Professional/Share_your_data/Technical_requirements/EDM_Documentation/EDM_Mapping_Guidelines_v2.3_042016.pdf

[4] http://pro.europeana.eu/files/Europeana_Professional/Share_your_data/Technical_requirements/EDM_Documentation//EDM_Definition_v5.2.7_042016.pdf

[5] http://www.digibuc.ro/colectii/publicatii-periodice-c1291

5. Proiectul E-Cultura: platforma „culturalia.ro” – catalogul național partajat

5. Proiectul E-Cultura: platforma „culturalia.ro” – catalogul național partajat

Catalogul partajat național (un serviciu public mult întârziat la noi – americanii l-au „inventat” încă din anii ’70 !) ar fi un catalog eclectic, adică reunind atât cataloagele de bibliotecă, cât și cele de muzeu și de arhivă. Ideea e să fie dezvoltat pe baza inovațiile conceptuale și tehnice specifice vremurilor, cu alte cuvinte să fie „state of the art”, deoarece nu ne imaginăm că se vor mai obține fonduri de modernizare în următorii 10 ani. Și dă Doamne să mă înșel !

E important de menționat de la început: catalogul va avea o interfață web atât pentru citire, cât și pentru scriere. Dar platforma va oferi și o interfață programabilă (API, i.e. Application Programming Interface), astfel încât instituțiile care au sisteme informatice locale vor putea să le facă pe acestea să comunice cu catalogul național. Prin urmare vor putea să-și prezerve modul familiar de lucru, chiar dacă (re)utilizează date din catalogul partajat.

În plus, furnizorii de date catalografice vor avea control complet asupra permisiunilor de acces la acestea.

a)     Culturalia.ro – obiective specifice pentru public:

  • îmbunătățirea semnificativă a accesul public (online) la resursele culturale naționale;
  • combaterea „discriminării geografice”, adică sporirea posibilitățile de acces la resursele culturale naționale pentru cetățenii din localitățile fără instituții culturale (mai ales cei din mediul rural);
  • facilitarea elaborării bibliografiilor (de la coada lucrărilor academice) – în „colaborare” cu profesioniștii, i.e. atât citările cât și formatarea (e.g. conform Chicago Manual of Style).

b)     Culturalia.ro – obiective specifice pentru instituțiile memoriei:

  • înființarea unei platforme de partajare și cooperare, așadar de minimizare a duplicării de efort intelectual, deci de economisire de resurse publice (deficitare);
  • crearea posibilității ca muzeele/arhivele să beneficieze de înregistrările „entităților contextuale” (i.e. fișierele de autoritate) elaborate de biblioteci; și viceversa !
  • oferirea unui sistem (gratuit) de documentare a colecțiilor, mai ales cele mici (biblioteci școlare, instituționale, personale, case memoriale etc.), dar nu numai !
  • facilitarea împrumutului inter-instituțional;
  • facilitarea expunerii colecțiilor digitale (și) în Biblioteca Digitală Europeană (europeana.eu).

c)     Culturalia.ro – obiective specifice pentru editori/creatori:

  • facilitarea identificării deținătorilor de drepturi intelectuale;
  • facilitatea promovării lucrărilor proprii;
  • facilitarea elaborării fișelor CIP [Cataloguing in Publication].

Cu alte cuvinte, câteva scenarii de utilizare (use cases) întrevăzute ar putea fi:

a)     Pentru public:

  • un utilizator identifică în catalogul partajat național o resursă culturală care-l interesează și identifică și unde poate să o consulte;
  • un cercetător își elaborează bibliografia unui articol și reutilizează fișe bibliografice preexistente sau elaborează înregistrări bibliografice noi, folosindu-se de interfața online specifică, care-i ușurează procesul; în plus, la final, sistemul îi poate genera bibliografia completă, într-unul dintre formatele consacrate (e.g. Chicago Manual of Style, MLA, APA);
  • un cititor digitizează un text literar, îl expune online în Wikisource (http://ro.wikisource.org), îi elaborează (asistat) fișa bibliografică, făcând astfel textul regăsibil în catalogul partajat național;
  • un cititor își cataloghează biblioteca proprie, folosind la maximum fișele bibliografice  preexistente în catalogul național.

b)     Pentru instituțiile culturale:

  • înainte de a fișa o resursă culturală (carte, articol, piesă de muzeu etc.) catalogatorul/indexatorul dintr-o instituție a memoriei verifică dacă nu cumva resursa respectivă este deja fișată, iar dacă da, o reutilizează, eventual doar adăugând/modificând elemente ale  acesteia;
  • în procesul de fișare a unei resurse culturale (neafișate în prealabil), catalogatorul/indexatorul reutilizează înregistrări de entități contextuale (persoane, locuri, perioade, concepte etc.) deja elaborate;
  • un profesionist remarcă o eroare într-o fișă elaborată de un amator și o corectează;
  • o instituție a memoriei digitizează o piesă din colecția sa, o expune online, redactează  (asistat) fișa descriptivă a obiectului digital – plecând de la fișa corespondentului analogic – și o marchează pentru expunere în Europeana;
  • un arheolog înscrie (asistat) în Repertoriul Arheologic Național un sit arheologic nou descoperit;
  • un arhivist elaborează (asistat) un instrument de evidență [finding aid] pentru un fond, și-l face regăsibil în catalogul partajat național;
  • o bibliotecă identifică în catalogul național un material solicitat de către un cititor, dar pe care nu-l deține, și lansează o cerere de împrumut interbibliotecar, în beneficiul acestuia;
  • un curator proiectează o expoziție tematică și, folosind catalogul partajat național, identifică piese de interes la alți deținători, apoi lansează cereri de împrumut intermuzeal;
  • un anticariat sau o galerie de artă fișează (asistat) o carte sau un obiect, făcându-le astfel regăsibile în catalogul partajat național;
  • secretarul literar al unei instituții de spectacole înscrie (asistat) o premieră nouă în Repertoriul Teatral Național;
  • o instituție culturală actualizează seturile sale de date deschise expuse pe http://data.gov.ro/;
  • o bibliotecă înregistrează în catalogul partajat o carte, iar sistemul verifică (automat), folosindu-se de ISBN-ul respectivei ediții, dacă editura a depus cartea în Depozitul Legal. Iar dacă nu, sistemul avertizează (automat) atât editura, cât și Biblioteca Națională.

c)     Pentru editori/creatori:

  • un autor publică un articol online (sau offline) și îi elaborează (asistat) o înregistrare bibliografică, pentru a-l face regăsibil în catalogul partajat național; dacă articolul este expus online, îl înscrie astfel și în viitorul Depozit Legal Digital;
  • o editură elaborează (asistat) fișa CIP a unui volum pe care-l pregătește pentru difuzare, făcându-l astfel regăsibil în catalogul partajat național, chiar înaintea apariției pe piață;
  • editorul unei reviste elaborează (asistat) cuprinsul numărului următor, făcând astfel regăsibile articolele din acel număr în catalogul partajat național;
  • un curator proiectează o expoziție virtuală tematică, folosind resursele expuse în biblioteca digitală culturalia.ro;
  • un cercetător stochează – într-un format standard – un set de date obținute în urma unui experiment sau a unei cercetări de teren, îl fișează (asistat), făcându-l regăsibil în catalogul partajat național;
  • un artist expune online reproducerea digitală a unei creații proprii, o fișează (asistat), expunând-o în Biblioteca Digitală a Românei (culturalia.ro);
  • un critic literar constituie o antologie tematică, folosind texte expuse în biblioteca digitală culturalia.ro;
  • un editor dorește să publice o lucrare și – folosindu-se de fișierul de autoritate al autorilor – determină dacă respectiva lucrare este în domeniul public, iar dacă nu, are șansa să identifice deținătorul drepturilor de autor;
  • un critic literar publică o recenzie a unei cărți, îi expune fișa bibliografică în catalogul național partajat, dar face și o legătură (biunivocă) cu înregistrarea bibliografică a cărții; astfel cititorul recenziei are acces la carte, iar cel care consultă fișa cărții are acces la recenziile ei;
  • un teatrolog fișează o cronică pe care a publicat-o și o asociază cu spectacolul respectiv din Repertoriul Teatral Național.

Catalogul nu va pleca cu conținut zero. Ne vom strădui să migrăm cât mai multe dintre bazele de date culturale existente. Pentru început:

a)     vor fi ingerate bazele de date curatoriate de Institutul Național al Patrimoniului:

  • Inventarul Bunurilor Culturale Mobile Clasate;
  • Repertoriul Arheologic Național;
  • Repertoriul Premierelor Teatrale Postbelice;
  • Catalogul Colectiv Național al Incunabulelor;
  • Catalogul Colectiv Național al Cărții Vechi Românești;
  •  Ghidul Muzeelor;
  • Cronica Cercetărilor Arheologice;
  • Lăcașurile de Cult din România;
  • Bibliografia de Referință a Cărții Vechi;
  • Muzeul Virtual al Monumentelor Etnografice din Muzeele în Aer Liber;
  • Repertoriul Creației Muzicale Românești.

b)     vor fi preluate fișiere de autoritate consacrate pe plan mondial, e.g.:

  • AAT [Art and Architecture Thesaurus];
  • TGN [Thesaurus of Geographic Names];
  • RAMEAU [Répertoire d’autorité-matière encyclopédique et alphabétique unifié];
  • ULAN [Union List of Artist Names];
  • LCSH [Library of Congress Subject Headings].

c)     vor fi importate înregistrările metadatale de proveniență românească din Europeana.

Iar apoi, pe bază voluntară, desigur, se vor importa bazele catalografice ale instituțiile participante (fie ele MARC, fie non-MARC, fie DOCPAT etc.).

Aceste migrări vor fi însoțite – fără îndoială  – de chinul deduplicărilor !

Modelul de date al catalogului va fi și el – inevitabil – eclectic, deoarece nu ne permitem să pierdem nici o „nuanță” din metadatele foarte diverse existente. Dar nucleul său se va baza pe modele conceptuale solide, consacrate: CIDOC-CRM (http://www.cidoc-crm.org/official_release_cidoc.html), FRBRoo (http://www.cidoc-crm.org/frbr_drafts.html), EDM (http://pro.europeana.eu/share-your-data/data-guidelines/edm-documentation). În plus, o mare atenție se va acorda mecanismului de mapare a metadatelor la formatul specific al Bibliotecii Digitale Europene (europeana.eu), și anume EDM [Europeana Data Model].

Dan Matei (2016-09-27)

4. (Probabil) E-Cultura

În sfârșit, proiectul E-Cultura are finanțare și e pe cale să fie lansat (i.e. „studiul de fezabilitate” – comandat de Ministerul Culturii – se apropie de finalizare). Se speră ca la începutul lui 2017, proiectul să fie efectiv pornit.

Reamintesc: proiectul este cuprins în „Programul Operațional Competitivitate” (2016-2020), acțiunea 2.3.3: Îmbunătățirea conținutului digital și a infrastructurii TIC sistemice în domeniul e-educație, e-incluziune, e-sănătate și e-cultură (c. 11 milioane euro) [1].

Obiectivele proiectului (ce va dura 3 ani) sunt:

A. Dezvoltarea unei platforme informatice online de catalog partajat și portal de bibliotecă digitală (culturalia.ro), disponibilă gratuit oricărei instituții culturale, precum și publicului larg. Ea va fi pandantul național al Bibliotecii Culturale Europene (europeana.eu).
B. Expunerea online în Biblioteca Digitală a României (culturalia.ro) și în Biblioteca Digitală Europeană (europeana.eu) a peste 650.000 750.000 de bunuri culturale (texte, imagini, audiograme, videograme, obiecte 3D).

Cele două obiective majore pot fi detaliate astfel:

A. Platforma „culturalia.ro”:

A.1. Dezvoltarea propriu-zisă a platformei informatice (i.e. a softului) pentru catalog partajat, platformă care va stoca metadatele (i.e. fișele descriptive ale) resurselor culturale.
A.2. Migrarea datelor din bazelor de date naționale ale patrimoniului cultural existente în prezent și „integrarea” lor în platformă. De notat că în catalogul partajat se vor putea înregistra atât bunuri fizice din colecțiile bibliotecilor, muzeelor și arhivelor, cât și exponate digitale, așadar catalogul va constitui și portalul bibliotecii digitale.
A.3. „Asimilarea” de vocabulare controlate consacrate pe plan internațional și elaborarea de echivalențe românești, pe măsura necesităților practice.

Subliniez: catalogul partajat culturalia.ro va fi un serviciu public oferit de Ministerul Culturii, adică va fi disponibil gratuit, practic oricui, desigur în grade diferite. Cu alte cuvinte, fiecare participant (instituție sau persoană) va decide cât și cum expune și altora.

.
B. Expunerea masivă în bibliotecile digitale „culturalia.ro” și „europeana.eu”:

B.1. Digitizarea propriu-zisă (scanarea, fotografierea) a minimum 200.000  250.000 de resurse culturale și catalogarea (fișarea) lor.
B.2. Catalogarea a încă minimum 450.000 500.000 de resurse culturale (mai ales articole) care sunt deja digitizate, dar nu sunt expuse individual.
B.3. Înființarea repozitului digital al platformei, în care vor putea fi stocate obiectele digitale expuse în portalul bibliotecii digitale.

De notat: obiectele digitale vor putea fi stocate (și accesate) astfel:

  • local, pe serverele furnizorului (dacă conexiunea sa la Internet este suficient de largă pentru a permite accederea comodă din exterior a obiectelor digitale voluminoase);
  • local, plus copii de siguranță pe platforma culturalia.ro;
  • doar pe platforma culturalia.ro.

NB. Chiar dacă obiectul digital este accesat de un utilizator de pe platforma culturalia.ro, accesul va fi contorizat în contul furnizorului.

.
Detalierea celor două obiective urmează în postări distincte.

.

Dan Matei (2016-09-22, corecții: 2016-09-30)

[1] http://www.fonduri-structurale.ro/stiri/15974/poc-2014-2020-ghidul-pentru-beneficiarii-publici-pentru-axa-2-lansat-spre-consultare